Noutati

Raport intermediar privind progresele realizate de Romania

08.02.2012

De ce raportează Comisia cu privire la progresele realizate de România în domeniul reformei judiciare și al luptei împotriva corupției?

La 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, persistau unele deficiențe în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, care puteau împiedica aplicarea eficace a legislației, a politicilor și a programelor Uniunii Europene și care îi puteau împiedica pe cetățenii români să beneficieze pe deplin de drepturile conferite de calitatea de cetățeni ai UE. Prin urmare, în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, Comisia și-a asumat obligația de a sprijini România în vederea remedierii acestor deficiențe, precum și de a verifica periodic progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea celor patru obiective de referință stabilite în acest scop. Aceste obiective de referință sunt interconectate și ar trebui să fie privite în mod unitar, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, care necesită un angajament politic pe termen lung.

Ce spune raportul de astăzi?

Raportul de astăzi semnalează o serie de progrese importante care au avut loc în urma recomandărilor emise de Comisie în ultimul raport.

De exemplu, noul Cod civil a intrat în vigoare în octombrie 2011, iar Codul de procedură civilă urmează să intre în vigoare în iunie 2012. România a accelerat procesul de judecare a cazurilor de corupție la nivel înalt și s-au înregistrat progrese în cadrul Parlamentului în ceea ce privește proiectul de lege privind confiscarea extinsă. Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Agenția Națională de Integritate (ANI) au continuat să aducă în fața justiției o serie de cauze importante, inclusiv cu privire la un număr semnificativ de înalți responsabili politici și funcționari. Noua legislație privind reforma procedurilor de numire în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și privind responsabilitatea disciplinară a magistraților a stabilit cadre care vizează o mai mare claritate și precizie. A fost elaborată o amplă strategie națională anticorupție. Raportul menționează, de asemenea, care sunt domeniile în care se așteaptă mai multe progrese în lunile următoare. Printre acestea se numără punerea în aplicare a noilor Coduri, consolidarea integrității și responsabilității în cadrul sistemului judiciar, creșterea efectului de descurajare al urmăririi judiciare în cazurile de corupție la nivel înalt și garantarea unui sprijin larg acordat la nivel politic strategiei naționale anticorupție.

Care sunt cele patru obiective de referință stabilite pentru România?

În cadrul mecanismului de cooperare și de verificare au fost stabilite, pentru România, următoarele obiective de referință:

1.      asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și a răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii; raportarea și monitorizarea impactului noului Cod de procedură civilă și al noului Cod de procedură penală;

2.      înființarea, după cum a fost prevăzut, a unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averilor, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu, pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni cu caracter disuasiv;

3.      pe baza progreselor realizate până în prezent, efectuarea în continuare de investigații profesioniste și imparțiale în legătură cu acuzațiile privind posibilele acte de corupție la nivel înalt;

4.      adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și de luptă împotriva corupției, în special în cadrul administrației locale.

 

Mai multe detalii pe http://ec.europa.eu/romania/news/080212_mvc_raport_intermediar_februarie_2012_ro.htm

Taguri:

GALERIE FOTO